TEOFIL BLOG

“Originea daco-romana si continuitatea existenaei pe aceste meleaguri constituie caracteristici fundamentale ale poporului roman. Stabilirea locului in istorie, a originii si continuitaaii in bazinul carpato-dunarean ale poporului roman constituie fundamentul oricarei activitaai ideologice, teoretice si politico-educative. Nu se poate vorbi de educaaie patriotica fara cunoasterea si cinstirea trecutului, a muncii si a luptei inaintasilor nostri.”

Viaaa oamenilor pe teritoriul comunei Bucecea pare sa fi existat inca din epoca bronzului, asa cum rezulta din descoperirea intamplatoare, din anul 1972, cu prilejul sapaturilor de la Complexul porcin Bucecea, cand s-au gasit schelete omenesti, precum si doua vase de lut, unul mai mare si altul mai mic. Vasul mai mic, aflat in colecaia muzeului judeaean Botosani, este fragmentar si are o pasta sfaramicioasa de culoare neagra-cenusie.

In lucrarea “Asezari din Moldova” (de la paleolitic si pana in secolul al XVIII-lea), aparuta la Bucuresti in anul 1970, autorii N. Zaharia, M. Petrescu Damboviaa si Em. Zaharia citeaza existenaa la jumatatea distanaei dintre Bucecea si Leorda a unei necropole feudale cu morminte conainand monede si obiecte de podoaba. In acelasi loc s-au mai gasit si schelete, aflate intr-o stare proasta de conservare. De asemenea s-au mai gasit obiecte de podoaba si 13 monede vechi de argint. Autorii lucrarii subliniaza ca, din cele aratate, nu se poate preciza daca in acel loc a existat o singura necropola feudala si alta sarmata.

In volumul I din “Repertoriul arheologic al judeaului Botosani”, Bucuresti, 1976, se arata ca in stanga soselei Bucecea-Botosani, pe un platou inclinat spre valea Bulganilor, la circa 1,2 - 1,5 km de sat s-au gasit bucaai de chirpici ars, precum si citeva fragmente ceramice feudale tarzii (sec. XVIII).

Izvoarele scrise vorbesc de asezarea noastra inca din secolul al XVI-lea. Astfel, la 15 Aprilie 1569, data la care este atestata localitatea din punct de vedere istoric, Bogdan Lapusneanu, domnul Moldovei, face cunoscut ca a venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri, Ana, fiica lui Erimia, vistier, si a vandut Agafiei, pentru trei mii de zloai tataresti ocina si dedina ei dreapta din privilegiul de marturie, ce l-a avut ea de la sus scrisul, noi Bogdan voievod, satul anume Valcesti pe Siret si mori la Siret”. In document se vorbeste de hotarul satului Valcesti: “iar hotarul acestui sat mai sus scris anume Valcesti pe Siret si cu mori in Siret, sa fie din toate paraile dupa hotarul vechiu pe unde din veac au fost”. Formula “hotarul vechiu” ne duce la concluzia ca satul exista cu mult inainte de documentullui Bogdan Voievod. De asemenea, faptul ca nu se mai spune care este acest hotar ne face sa apreciem ca vechimea satului facea ca hotarul satului acestuia sa fie foarte bine cunoscut de cei interesaai.

Peste 8 ani, proprietara satului Valcesti, Agafia, era deja decedata, deoarece, la data de 23 noiembrie 1577, sora, fraaii si nepoaii Agafiei, care nu au avut urmasi direcai vand domnitorului Petru schiopul pentru trei mii zloai tataresti satul Valcesti. Domnitorul Petru schiopul, ne spune acelasi document, din 23 noiembrie 1577, daruieste satul Valcesti manastirii Galata ca sa-i fie “driapta ocina si mosia in veci, cu tot vinitul”.

Voievodul Petru schiopul interzice dregatorilor domnesti sa se amestece in treburile satului Valcesti.

Exista si alte documente despre asezarea voievodala Valcesti.

Din studiul acestor documente reiese ca locuitorii se ocupau cu agricultura, cultivand plante, precum orzul, ovazul, bobul, cu cresterea animalelor ca oi, porci, cai si, de asemenea, se ocupau cu albinaritul. Pe Siret, in satul Valcesti existau cinci mori, ceea ce ne face sa credem ca aici macinau si bacanii din satele invecinate.

Urmasii lui Petru schiopul vor intari de asemenea satul Valcesti manastirii Galata.

Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie 1600 de Ieremia Movila, 11 mai 1603 de Constantin Movila.

O noua confirmare a satului Valcesti manastirii Galata o da domnitorul stefan Tomsa, la 20 ianuarie 1612. Urmatorul domnitor al Moldovei, Moise Movila intareste manastirii Galata satul Valcesti, scutindu-l de toate birurile, afara de “birul mare imparatesc”.

Primul document in care apare denumirea de Bucecea este cel din 22 februarie 1634, dat la Iasi de Moise Movila in care, intarind boierului Ursu Ponici o parte din satul Costinesti, arata ca acel sat are “vadu’ de moara la paraul ce-i zicea Bucecea”.

Timp de peste un veac, Bucecea nu apare in documente. Exista un document din 28 Iunie 1751, al voievodului Ananie de Botosani, care, impreuna cu Ponici, egumenul manastirii Galata si cu mai mulai razesi din satele Valcesti, Ionaseni, Levirda, hotarnicesc satul Valcesti la impreunarea facuta de D. Gheorghe Asapu Setnar, din Grigoresti. Documentul prezinta o importanaa, prin faptul ca este primul in care apare numele Valcesti si Bucecea. Consideram, astfel, ca Bucecea a aparut langa satul Valcesti. Perioada cuprinsa in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea este perioada in care locuitorii satului Valcesti s-au mutat in Bucecea, iar acesta dispare. Cauza poate fi revarsarea Siretului, care a distrus asezarea si locuitorii s-au stramutat mai departe de ameninaarea raului.

Un alt aspect al dispariaiei satului poate fi legat de ultima expediaie a tatarilor. Elucidarea acestor probleme ar impune o cercetare arheologica in zona numita “Biserica pustie”, care, cu siguranaa, mai ascunde inca multe necunoscute. Oricum, documentul din 1751 este ultimul care vorbeste de satul Valcesti.

In perioada mai-iunie 1925, are loc, asa cum rezulta din documente, conflictul dintre proprietarul de atunci al mosie Bucecea, baronul Teodor Mustaaa cu aga Scarlat Miclescu, stapanul Calinestilor, si vornicul Constantin Miclescu, proprietarul mosiei Sarba si Cervicesti. Din document apare si o alta problema deosebit de interesanta, si anume ecoul evenimentelor din Moldova anului 1821. Judecata, care are loc la Iasi, la Logofeaia cea mai mare, a dat dreptate baronului Mustaaa, obligandu-i pe Scarlat si Constantin Miclescu sa se retraga de pe pamanturile ocupate in mosia Bucecea.

Daca disputa cu Scarlat Miclescu s-a stins, conflictul Teodor Mustaaa-Constantin Miclescu continua la scaunul domnesc. Voievodul Ioan Sandu Sturdza, cercetand cazul, da dreptate vornicului Constantin Miclescu. Rezolvarea cazului, favorabila lui Constantin Miclescu, este legata, probabil, si de ascensiunea in inalta funcaie de vornic in care este numit in timpul domniei primului domn pamantean, dupa lunga perioada fanariota.

Stramutarea locuitorilor din Valcesti in Bucecea duce la dezvoltarea acesteia din urma, astfel ca pe timpul domniei aceluiasi Ioan Sturdza este infaaisat targul Bucecea in anul 1828 de catre Dimitrie Ralet ca imbunataaire de mosie, satul Bucecea ramanand in partea de N-E a targului nou creat.

Bucecea cunoaste transformarile moderne din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. In urma Legii rurale din august 1864, 179 locuitori si 2 preoai au primit pamant in orasul Bucecea.

Participarea locuitorilor comunei Bucecea la efortul intregii aari de susainere a razboiului pentru independenaa 1877-1878 este ilustrata de o serie de documente aflate la Fondul Prefecturii si Arhivele Statului. Pe langa sacrificiile umane, locuitorii comunei Bucecea, asemenea locuitorilor intregii aari, au susainut material razboiul de independenaa. La 31 decembrie 1877, din Calinesti 11 barbaai se aflau in razboiul antiotoman. Comisia de achiziaie din Tg. Bucecea arata la data de 31 august 1877 ca nu se mai gasesc cai conform ordinului nr. 2745 din 29 iulie, care trebuia sa fie “cai mari si vornici pentru artilerie si cavalerie”, decat un singur cal care s-a trimis la judea. In aceasta situaaie nu se mai pot trimite restul de cai, nefiind de unde, pentru a se completa neajunsul din ‘62. De asemenea, locuitorii Tg. Bucecea sunt obligaai sa dea pentru armata o parte de cereale.

Dupa razboiul de independenaa, se va realiza o noua improprietarire a aaranilor. Exista in Arhiva Botosani, “Actul de delimitarea pamanturilor noilor improrietariai pe mosia satului Bucecea, plasa Siret-1880″. Noii improrietariai au primit pamant in actualul sat Bucecea, in suprafaaa de 265 falcii si 24 prajini. Au primit 82 locuitori cate 3 falcii fiecare. Sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX cuprinde revolta si pe aaranii comunei targul Bucecea, astfel ca la 1907 acestia ocupa targul Bucecea.

In Bucecea existau doua partide politice si anume Partidul Naaional Liberal condus de avocatul Mihai Alexandrescu si Partidul Naaional aaranesc, condus de fratele sau, avocatul Mihai Alexandrescu. Ambii fraai erau si avocaai in Baroul Judecatoriei Bucecea si au fost primari rand pe rand.

Alegerile constituiau prilej de distracaie pentru locuitorii comunei pe seama atacurilor dintre cei doi fraai. Pe langa aceste doua partide, in Bucecea au existat si alte fracaiuni politice: fracaiunile cuzista, avereseana si legionara. Adepaii acetor grupari politice reprezentand un procentaj infim din locuitorii comunei, niciodata aceste partide n-au ajuns sa preia conducerea comunei. In campaniile premergatoare alegerilor se faceau promisiuni cu privire la imbunataairea vieaii aaranilor, dar dupa alegeri acestea erau uitate de cei care le-au facut.

Articole asemanatoare:

1. Primaria orasului Bucecea - Primar: Ţimpau Andron - Viceprimar: Muraru Eugen -...
2. Situl liceului orasului Bucecea Acesta este un site care era inceput mai de mult...
3. Program maxi-taxi, Bucecea-Botosani, Botosani-Bucecea Actualizare: Acest program nu mai este valabil. Dupa ce m-am...
4. Notariat Bucecea :: Notariatul din Bucecea are site Notariatul din Bucecea are site. Probabil unii dintre voi nici...
5. Cadrul geografic - Orasul Bucecea         Oraşul Bucecea este situată in N-E ţării, la contactul Podişului...