Era cât pe ce să treacă ziua și să nu scriu că astăzi este ziua imnului naăional al României. În continuare propun să ascultaăi imnul…
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croiește-ăi altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Åži că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Înalăă-ăi lata frunte și cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaăi, juni, tineri, din munăi și din câmpii.
Priviăi, măreăe umbre, Mihai, Åžtefan, Corvine,
Româna naăiune, ai voștri strănepoăi,
Cu braăele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viaăă-n libertate ori moarte” strigă toăi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Åži oarba neunire la Milcov și Carpaăi
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraăi.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Åži blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc.
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simăim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morăi numai o dăm.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniăi-vă în cuget, uniăi-vă-n simăiri.
Strigaăi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri.
Preoăi, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ.
sursa: wikipedia